Muzeului Municipal „Regina Maria”, cu sprijinul Primăriei Iaşi, în colaborare de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, a organizat în zilele de 26 şi 27 august 2022 cea de-a treia sa conferinţă anuală. Organizatorii, consecvenţi formatului gândit de la proiectarea primei conferinţe, au lansat invitaţii istoricilor, arheologilor, lingviştilor, arhitecţilor şi muzeografilor care au arătat preocupări constante şi remarcabile pentru trecutul oraşului Iaşi. Fapt îmbucurător şi dătător de speranţă pentru succesul programului instituţional şi academic ce se conturează tot mai clar, an de an, în jurul muzeului oraşului Iaşi, răspunsul nu s-a lăsat aşteptat, iar la masa dezbaterii s-au întâlnit, în cele două zile, peste 30 de cercetători, fiind expuse tot atâtea intervenţii pe teme ce au privit spre trecutul oraşului prin intermediul oamenilor şi clădirilor, a reprezentărilor cartografice, prin bisericile şi cimitirele sale, sau au redescoperit oraşul în mărturiile scrise şi nescrise, în faptele de primenire urbanistică, de asistenţă socială, medicină şi farmacie. Ca noutate faţă de prima ediţie a conferinţei, anul acesta şi-a făcut loc în program o dezbatere pe teme de muzeologie, susţinută de specialişti recunoscuţi în domeniu, din Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Galaţi şi Piatra-Neamţ.
„Ioan Neculce” – Buletinul Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, Nr. IV/2022
Cuprins:
Biserici care au fost, biserici care mai sunt
- Laurențiu Rădvan, Biserica Razului din Iași – un paraclis uitat – p. 7
- Silviu Văcaru, Din istoria Bisericii Sfântul Dumitru pronumită Misail din Tătărași. Câteva îndreptări – p. 23
- Radu Filipescu, Contribuții la istoricul Bisericii Dancu din Iași (ultimii ani de existență) – p. 45
Oamenii, instituții, prefaceri
- Mircea Ciubotaru, Oamenii modernizării: arhitecți și ingineri străini în Iașii perioadei regulamentare (I). Giuseppe de Bajardi și Nicolai Sungurov – p. 59
- Simion-Alexandru Gavriș, Cel dintâi președinte al eforiei orașului Iași: Vasile Beldiman (1801-1853) – p. 97
- Felicia Iosif, Sursele Reformei agrare din 1921 în fondurile Arhivelor Naționale din Iași – p. 117
- Daniel Chiriac, Serviciul Regional Iași al Arhivelor Statului în contextul stalinizării României: construcția sistemului arhivistic regional – p. 141
Orașul și obiectele de artă
- Dana Servant, Pictori români în Arhivele Muzeului Luvru (1890-1914). Cazul Tonitza – de la copie la capodoperă – p. 155
- Andreea Ioana Ursulescu, Statuia „Uriașei”. Cavoul familiei Rosetti din Cimitirul Eternitatea, municipiul Iași – p. 201
Orașul ca o scenă: comemorări, omagieri și manifestări ale puterii
- Liviu Brătescu, Iașul la 1921. Centenarul nașterii lui Vasile Alecsandri – p. 215
- Aurica Ichim, Decorarea orașului Iași 1921-1922 și 1933. Istorie, semnificații, simboluri – p. 227
- Andrei-Mihai Rîpanu, „Biroul de lucru al președintelui este harta țării”. Studiu de caz: vizita de lucru la Iași a lui Nicolae Ceaușescu (31 iulie 1976) – p. 245
De la Iași la Chișinău
- Diana Vrabie, Iași-Chișinău: imagini paralele în presa românească interbelică – p. 259
- Alexandru Corduneanu, Aspecte istorice, simbolice și de patrimoniu ale Grădinii Publice din Chișinău – p. 267
*
- Alexandru Gorea, Activitatea Muzeului Municipal în anul 2022 – p. 287
