Buletinul „Ioan Neculce” – volumul I/2019

În anul 1921, după înfiinţarea în anul precedent a Muzeului Municipal, fondatorii, în frunte cu Gh. Ghibănescu, făceau un pas important pentru edificarea noii instituţii, prin apariţia Buletinului Muzeului, publicaţie căreia i s-a atribuit numele cronicarului Ioan Neculce. Aşa cum se remarcă şi într-un studiu retrospectiv din cuprinsul actualului volum, iniţiativa şi justificarea alegerii numelui revistei pot fi intuite, iar detaliile biografiei cronicarului, îmbogăţite în timp, vin să confirme potrivita alegere a lui Ioan Neculce ca patron al periodicului. Printre rândurile Cuvântului înainte pus la începutul primului număr al revistei, din anul 1921, transpare programul pe care aveau să-l urmeze iniţiatorii. În acel text au fost enunţate câteva aspiraţii, stimulate, atunci, de satisfacţia înfiinţării Muzeului Municipal ca „muzeu istorico-arheologic” care să adune un patrimoniu reprezentativ pentru trecutul oraşului Iaşi. Proiecţia instituţională s-a dovedit, totuşi, a fi prea optimistă pentru condiţiile istorice din anii `20 ai secolului trecut, Muzeul Municipal neputând supravieţui mai mult de un deceniu. Dispariţia lui nu a fost totală, fiindcă au rămas în urmă un nume, un program şi o revistă. Dacă patrimoniul s-a risipit odată cu desfiinţarea instituţiei, dovada materială a existenţei Muzeului Municipal a continuat să fie, pentru generaţii întregi de cercetători, publicaţia a cărei temeinicie a fost dată de conţinutul ei. În privinţa cuprinsului pe care avea să-l aibă revista, în amintitul Cuvânt înainte se enunţa că vor fi reunite, cu precădere, contribuţii referitoare la trecutul oraşului Iaşi şi, prin extensie, la Moldova istorică, pornind de la rolul de capitală pe care l-a avut acesta în trecut. Un spaţiu important avea să îl ocupe editarea de mărturii scrise, documente, însemnări pe cărţi şi inscripţii referitoare la locuri şi oameni din istoria oraşului. Acte vechi, păstrate în arhive publice sau particulare, privitoare la locuri, clădiri, biserici, persoane, familii, bresle şi categorii sociale, pisanii şi alte inscripţii aflate la diverse biserici, pe icoane, veşminte, odoare, clopote şi morminte, însemnări de pe cărţi, relatări ale cronicarilor şi călătorilor străini, inscripţii şi monumente din cimitirele oraşului toate urmau, potrivit unui plan editorial, să fie adunate pentru a da măsura moştenirii istorice a oraşului.

Urmărirea îndeaproape, în toate numerele revistei publicate, a obiectivului aducerii la lumină a dovezilor istorice a garantat păstrarea valorii ştiinţifice a publicației, chiar şi după aproape 100 de ani de la tipărirea primului număr. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat şi cu muzeul, existenţa seriei s-a întrerupt, ajungând să fie tipărite doar nouă fascicole. După reînfiinţarea Muzeului Municipal „Regina Maria”, s-a pus în discuţie, retipărirea revistei la locul de obârşie, şi revenirea la numele şi scopul dintâi, acelea formulate în anul 1921. Redacţia prezentei serii urmează, aşa cum se poate vedea şi din cuprinsul numărului curent, proiecţia peste decenii a programului care a făcut posibilă apariţia celor nouă valoroase fascicole ale revistei primului Muzeu Municipal, anume descoperirea trecutului oraşului Iaşi şi a împrejurimilor sale, prin cercetări ale istoricilor, lingviştilor, muzeografilor şi ale altor pasionaţi de cunoaşterea istoriei locale. Nu va fi ocolită descoperirea, publicarea şi interpretarea surselor arheologice şi scrise. De asemenea, un segment distinct îl va constitui prezentarea activităţii muzeistice, prin enumerarea şi descrierea manifestărilor organizate de Muzeul Municipal sau a acelora la care va fi partener. Rubrica dedicată donaţiilor şi achiziţiilor va fi, de asemenea, înscrisă în sumar, ca o dovadă continuă a interesului şi a surselor prin care muzeul tinde să-şi creeze şi să-şi îmbogăţească un patrimoniu reprezentativ pentru tematica sa. Chiar dacă acum nu şi-a găsit locul, în viitor nu va lipsi din cuprins o rubrică de critică istoriografică, de note şi recenzii, mai ales ale unor apariţii editoriale având ca subiect oraşul Iaşi. Luând exemplu înaintaşilor noştri, nu vom aşterne aici cuvinte de prisos şi promisiuni, fiindcă pentru ceea ce urmează să facem modele avem, iar direcţia spre care urmează să ne îndreptăm stă scrisă în chiar scopul reînfiinţării Muzeului Municipal „Regina Maria”. Trebuie, doar, să avem abilitatea şi să dobândim credibilitatea prin care să putem aduna în jurul revistei efortul, interesul şi pasiunea celor care pot contribui la valorificarea patrimoniului şi scrierea istoriei oraşului Iaşi.

Cuprins:

• Gânduri la început de drum – p. 7
• Istoria unei case muzeu – p. 13
• Ina Chirilă, „Ioan Neculce” – Buletinul Muzeului Municipal (1921-1934). Un „corpus” al documentelor ieșene – p. 21
• Petronel Zahariuc, Despre o casă de pe Ulița Mare a Iașilor și despre o poveste cu drepturile femeii din Moldova (prima jumătate a secolului al XVIII-lea) – p. 29
• Marius Chelcu, Fragmente din istoria orașului Iași: locuri și oameni de lângă biserica Sf. Gheorghe Lozonschi – p. 51
• Ștefan S. Gorovei, Mărturii genealogice pentru istoria familiei Tăutu (II) – p. 67
• Silviu Văcaru, Un proces de divorț în lumea mondenă a Iașului anului 1819 și implicațiile sale basarabene – p. 77
• Mircea Ciubotaru, Un episod din istoria edilitară a orașului Iași: demolarea dughenilor din fața Mitropoliei Vechi si construcția grilajului curții (1874-1894) – p.109
• Laurențiu Rădvan, Andrei Melinte, Din istoria târgurilor ținutului Iași în prima jumătate a sec. al XIX-lea: un incident privindu-i pe evreii din Ștefănești – p. 119
• Voica Maria Pușcașu, Cercetări arheologice în municipiul Iași 1975-1992 – p. 131
• Cosmin Sandu, Activitatea Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași (octombrie 2018 – octombrie 2019) – p. 165
• Donații și achiziții – p. 185