Ctitori și ctitorii

Chiar dacă vremurile nu au fost întotdeauna fericite, orașul Iași a evoluat de la o epocă la alta, ajungând de la târgul de odinioară orașul de astăzi, centru polarizator pentru întreaga regiune a Moldovei.
Un rol major pentru dezvoltarea Iașilor l-au jucat domnii Moldovei, dintre care mulți au dat orașului o atenție deosebită. De la ctitori de mari monumente la domni cu activități edilitare, aceștia și-au lăsat amprenta asupra orașului, mai mult sau mai puțin vizibilă astăzi.
Printre aceștia îi putem menționa pe Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu, Petru Șchiopul, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Gheorghe Duca, Antonie Ruset, Grigore II Ghica, Grigore III Ghica, Alexandru Moruzi, Mihail Sturdza.

Alexandru Lăpușneanu (1552 - 1568) și (1564 - 1568)

Alexandru Lăpușneanu
(1552 – 1568) și (1564 – 1568)

Grigore al III-lea Gyca (1764 - 1767) și (1774 - 1777)

Grigore al III-lea Gyca
(1764 – 1767) și (1774 – 1777)

Mihail Sturdza (1834 - 1849)

Mihail Sturdza
(1834 – 1849)

Palatul Domnesc (pictură I. Jakob Schufried 1814)

Palatul Domnesc (pictură I. Jakob Schufried 1814)

Remarcăm o serie de evenimente care marchează această evoluție: înființarea curții domnești sub Alexandru cel Bun; ctitorirea bisericii Sf. Nicolae Domnesc de către Ștefan cel Mare; mutarea principalei reședințe domnești la Iași sub Alexandru Lăpușneanu; marile inițiative ctitoricești și edilitare din vremea lui Vasile Lupu; ctitoriile și activitățile în plan urbanistic ale membrilor familiilor Ghica și Moruzi din perioada fanariotă;
modernizarea Moldovei sub Mihail Sturdza.

Ulei pe panză Ludovic Stawski „O vedere a Iașului” (1842)

Ulei pe panză Ludovic Stawski „O vedere a Iașului” (1842)

Trei Ierarhi (litografie J. Ray și P. Muller 1845)

Trei Ierarhi (litografie J. Ray și P. Muller 1845)

Mitropolia (litografie J. Ray și P. Muller 1845)

Mitropolia (litografie J. Ray și P. Muller 1845)

Străzile Iașului

Pentru orice oraș, strada a fost și este mijlocul fundamental de comunicare, suport pentru transport, dar și formă de socializare pentru locuitori.
Iașii au cunoscut multe etape de transformări, de la ulițele medievale („podurile”) pavate cu bârne de lemn, care ies și azi la iveală prin numeroase săpături arheologice din centrul vechi, la străzile cu caldarâm din secolul al XIX-lea, la cele pavate cu piatră de bazalt sau granit, la străzile moderne de asfalt. Noaptea, strada era iluminată, cu fanare cu lumânări, felinare cu gaz și apoi lampadare electrice.
Transportul public în Iași a început cu birjele conduse de vizitii muscali, acestea fiind înlocuite la începutul secolului al XX- lea cu tramvaiul electric.
De la primele hărți (1770, 1789, 1828) realizate de militarii ruși în perioadele în care aceștia au staționat la Iași, completată fiind cu planurile ulterioare, secolele al XIX-lea și al XX-lea, toate acestea vorbesc despre evoluția teritorială a Orașului celor Șapte Coline Moldave.

Străzile Iașului
Imaginile celor mai vechi monumente publice din Iași

Apariția bisericilor și a diferitelor edificii din Iași reprezintă o impresionată călătorie în istoria Iașului de altădată.
Imaginile celor mai vechi monumente publice din Iași (Obeliscul cu Lei, Monumentul lui Grigore al III lea Ghica), ne readuc în memorie momente din istoria orașului Iași și rolul marilor personalități.

Iași – Oraș al spiritualității

Altarele cultelor ortodox, catolic, armenesc, lipovenesc și mozaic prezentate prin intermediul icoanelor crucilor, tipăriturilor vechi, veșmintelor certifică Iașul drept Oraș al Spiritualității. Obiectele expuse provin din colecțiile Muzeului Mitropolitan din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor, a Episcopiei Romano-Catolice, Comunității Evreilor, Comunității Rușilor Lipoveni, Comunității Armenilor, Arhivele Naționale Iași.

Iași – Oraș al spiritualității
Iași – Oraș al spiritualității
Iași – Oraș al spiritualității
Cultul Lipovenesc

Cultul Lipovenesc

Cultul Armenesc

Cultul Armenesc

Cultul Mozaic

Cultul Mozaic

Iași – Oraș al spiritualității

Iașul de sub Iași

Subsolul casei vornicului Ilie Burchi, cel poreclit Zmău,redă istoria și poveștile vechiului Iași. În acest spațiu regăsim obiecte descoperite în săpăturile arheologice din Iași. Obiectele expuse conturează viața economică și spirituală a Iașului de altădată.

Șantiere arheologice ale Iașului
Iașul de sub Iași
Cahle sec al XVI – XVII lea - Colecția CNM „Moldova” Iași

Cahle sec al XVI – XVII lea – Colecția CNM „Moldova” Iași

Cahle sec al XVI – XVII lea - Colecția CNM „Moldova” Iași
Cahle sec al XVI – XVII lea - Colecția CNM „Moldova” Iași

Salonul

Salonul a constituit un excelent spaţiu de reprezentare socială și de afirmare a capitalului simbolic. În acest spațiu poate fi văzută vestimentaţia care reflecta statutul social şi rafinamentul manierelor. Conversaţia reprezenta unul dintre elementele esenţiale care coagula o societate de salon. Subiectele erau dintre cele mai variate. Se discuta despre geografie, istorie, religie, filozofie, civilizaţia occidentală şi cea orientală, dar şi subiecte banale, despre vreme, agricultură, lux și diverse subiecte mondene.

Salonul
Salonul

Mobilier de salon secol XIX

Salon

După cum remarca Nicolae Iorga, în saloane „se convorbea, se danţa, se făcea muzică, se jucau cărţi, se înnodau intrigi de dragoste şi se uneltea
împotriva cârmuirii”.