IOAN NECULCE, BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL „REGINA MARIA” IAŞI, 2020

În zilele de 28 şi 29 august 2020 a avut loc prima Conferinţă Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria”. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Primăriei Iaşi şi a Rotary Club Iaşi şi s-a desfăşurat în grădina instituţiei din Strada Zmeu.

În jurul temei generale, purtând titlul: Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii, au fost înscrise în programul conferinţei 27 de comunicări ale unor istorici şi arheologi recunoscuţi, tineri sau aflaţi la vârsta maturităţii academice, care au răspuns chemării lansate de organizatori de a-şi reuni preocupările ştiinţifice într-un dialog menit să conducă la apariţia, într-un viitor apropiat, a unei noi istorii a oraşului. Ideea conferinţei a pornit de la constatarea în prezent a unei stări de spirit comparabilă cu aceea de la începutul secolului al XX-lea, atunci când despre Iaşi a scris N. A. Bogdan, dar şi cu aceea din anii ‛60-‛70, când oraşul a cunoscut modificări urbanistice majore, într-un ritm intens şi într-un timp scurt. Acelea au fost momentele publicării unor lucrări valoroase despre
istoria oraşului, lucru care este posibil să se întâmple şi în prezent.

Bilanţul conferinţei a fost încurajator, fiindcă pe parcursul celor două zile publicului i-a fost înfăţişată imaginea celor mai noi cercetări privitoare la trecutul oraşului Iaşi, pe coordonate precum: Oraşul şi oamenii săi, unde s-a vorbit despre medici ieşeni, despre biblioteci, cititori şi personalităţi culturale şi politice, ca Teodor Codrescu sau Nicolae Gane. Subtema Oraşul şi elitele sale a continuat ca o aprofundare, fiind problematizată o istorie genealogică a Iaşului, trecându-se apoi în curtea catedralei Mitropoliei Moldovei, pentru a-i căuta pe oamenii de seamă care au fost înmormântaţi acolo şi vorbindu-se, mai departe, despre ctitori de biserici şi instituţii ieşene şi despre oameni din apropierea puterii, care s-au vrut, în secolul al XIX-lea, în pofida riscului de a-şi pierde rangul, reformatori ai societăţii moldovene. În grupajul numit Oraşul şi mărturiile sale ascunse au fost aduse la suprafaţă descoperirile arheologice şi s-a arătat rolul lor în cunoaşterea trecutului Iaşului, probele materiale completând informaţiile documentare. Instituţii care au fost, cum ar fi cele destinate prevenirii şi combaterii incendiilor sau a altor dezastre naturale, spitalele, temniţa sau orfelinatele – au fost subiecte dezbătute într-o altă secţiune, trezind interesul participanţilor. Pentru ca, în secţiunea intitulată Oraşul şi prefacerile sale, conferenţiarii să ne conducă din secolul al XVII-lea până în perioada comunistă, arătându-ne metamorfozele pe care, în diferite epoci, Iaşul le-a cunoscut, din punctul de vedere al locuirii umane, extinderii teritoriale şi structurii urbanistice, ca un amestec între necesităţi, aspiraţii, posibilităţi, până la exprimarea voinţei administrative şi politice în felul cum a evoluat şi cum a arătat oraşul. Ultima secţiune, numită Varia: locuri, oameni, instituţii, a cuprins intervenţii aparent diverse, dar nu disonante, de la chestionarea rolului pe care îl mai au în prezent monumentele de for public, continuând cu o prezentare a începuturilor ciclismului la Iaşi şi încheind cu două evocări ale activităţii din ultima perioadă a Muzeului Municipal „Regina Maria”, prin achiziţiile pe care le-a făcut şi acţiunile pe care le-a organizat.

Întâlnirea fiind o reuşită, prin calitatea comunicărilor şi discuţiilor, cele mai multe din textele prezentate se regăsesc în actualul număr al revistei Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal „Regina Maria”. Acelora li s-au adăugat şi altele, care nu s-au regăsit în programul conferinţei, dar sunt subscrise aceloraşi preocupări pentru cunoaşterea trecutului oraşului şi a împrejurimilor sale, urmând programul enunţat încă din introducerea primului număr al noii serii a revistei.

Tot acum a sosit timpul şi pentru o precizare care nu s-a putut face la începutul primului număr, anume că aceasta este cea de-a treia serie a periodicului „Ioan Neculce”, revendicând o succesiune care îşi are începuturile prin periodicul celui dintâi Muzeu Municipal ieşean, apărut în urmă cu 100 de ani, dar a cărui moştenire simbolică a fost preluată, încă din anul 1995, prin renaşterea unei publicaţii cu numele „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei”, o a doua serie care a ajuns să numere XXIV de tomuri.

După reînfiinţarea Muzeului Municipal, s-a pus în discuţie, de comun acord cu Redacţia de la Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Naţional Muzeal Iaşi, întoarcerea revistei la locul de obârşie, prin realizarea unui transfer, a unei preluări şi revenirea la numele şi scopul dintâi al periodicului, acelea formulate în anul 1921. Ulterior, acordul transferului seriei „Ioan Neculce” de la Muzeul de Istorie către Muzeul Municipal a întârziat să mai vină, motiv pentru care actuala serie a început, anul trecut, cu numărul I. În plus, în comparaţie cu instituţia înfiinţată în anul 1920, Muzeul Municipal actual a primit, în anul 2019, supranumele de „Regina Maria”, care s-a adăugat şi la numele revistei, fapt care face, acum, să nu se mai urmeze întocmai numele iniţial al periodicului,
numele nou fiind încă un argument pentru identificarea ca o nouă serie dintr-o tradiţie redacţională începută în urmă cu un secol.

Marius Chelcu